“Îl iubeam așa de tare, încât n-am vrut să privesc adevărul în față și m-am ținut scai de el.”

“Chipul lui mi-a revenit așa de limpede în memorie, încât acum știu că nimeni altcineva nu va putea rămâne atât de prezent în mine.”

“Nu există decât o singură regulă de care trebuie să ții seama: să râzi de toate și să nu-ți pese de nimeni! Pare egoist, dar, în realitate, ăsta e singurul remediu pentru cei care-și plâng singuri de milă.”

“Aș fi vrut să-l rog: povestește-mi ceva despre tine. Nu lua în seamă limbuția mea nefastă! Mi-am dat seama însă că-i mai ușor să-ți formulezi pentru tine astfel de rugăminți decât să le adresezi altcuiva.”

“Azi-dimineață am înțeles că nu s-a schimbat nimic, dimpotrivă, în timp ce am crescut și m-am maturizat, a crescut și iubirea din mine.”

“Niciodată imaginea lui nu mi-a apărut atât de limpede. Nu-mi trebuie nici o fotografie de-a lui, îl văd așa de bine, așa de bine.”

“firește,n-o să sparg zidul cu fruntea dacă într-adevăr nu am putere ca să il sparg, dar nu o să mă resemnez în fața lui doar pentru că am în fața mea un zid de piatră și nu m-au ținut puterile să îl sfarm.”