“In camine, unii dintre elevi se apucasera deja sa impacheteze, lucru pe care eu il uram – vedeam peretii goi si suprafetele lipsite de obiecte ca pe niste aluzii rauvoitoare la cat de efemer era totul in jur, cat de iluzorie era senzatia pe care o avem ca ne apartine vreodata ceva.”

“… era greu sa-mi imaginez ca m-as fi putut simti vreodata ca o tipa “misto”, dar ma simteam ca o persoana de care eu insami as fi fost intrigata in primii mei ani acolo.”

“Profii de aici le-au vazut pe toate. Noi ne percepem ca individualitati distincte, dar in ochii lor nu suntem decat o masa de nevoi adolescentine.” – Gates Medkowski”

“Cu ani mai tarziu, la o nunta, l-am auzit pe preot descriind casnicia ca pe o frangere in doua a tristetii si o dublare a bucuriei, si nu mi-a trecut prin minte nici tipul cu care eram atunci si nici vreun sot perfect, imaginar, din viitorul meu; in schimb, m-am gandit imediat la Matha.”

“Henric a fost un individ complex, impulsiv si schimbator, care se pricepea sa ii deruteze pe cei din jur atunci cand incercau sa afle motivele pentru care facea un lucru sau altul. In plus, este greu de crezut ca el insusi era suficient de lucid pentru a intelege de ce facea ceea ce facea.”

“Puteam continua sa fiu vechea Lee, cea buna si incompetenta, Lee cea draguta si plina de fisuri, un Labrador flocos si auriu, care nu poate sta departe de nicio balta si se tot intoarce acasa cu blana uda si mirosind neplacut.”

“Motivul pentru care ne place sa ii apreciem pe altii este ca ne e teama de noi insine. La baza optimismului se afla teroarea. Credem ca suntem generosi pentru ca il creditam pe aproapele nostru, care ne vor fi noua benefice" - Dorian Gray”