“Cinicul este spectatorul acesteiuniversale absente. El priveste - îndurerat sau rîzînd — la nimic.”

“La vraie vie est absente. Nous ne sommes pas au monde.”

“In fata marilor intrebari am spus si spunem inca adesea: «o fi», ca o conceptie romaneasca despre lume. «O fi» acesta nu are sens disjunctiv sau nu duce la o judecata disjunctiva: am sa vad eu daca este ori nu... El nu obliga la cercetare si nu face grupari in materialul intrebarii: e sau asa, sau asa. Nedumerirea e a cugetului, dar nu a sa e intrebarea si, in orice caz, nu el da raspunsul. Nedumerire este, dar lucrul se arata singur, daca e sa se arate. «Asa o fi? Te pomenesti ca este.» Te pomenesti, asa, de la lucru inspre tine. De aici toate acele «intelesuri» care sunt mai mult ale lucrului decat ale mintii.”

“Dacă eşti deştept, trăieşti fără să te mai gândeşti la nimic. Ca păduchii. Sau ca broaştele. Atunci nu ţi se mai întoarce stomacul pe dos.”

“Nimeni n-are drept asupra a nimic, decât asupra muncii braţelor sau a minţii lui.”

“Astazi a murit mama. Sau poate ieri, nu stiu. Am primit o telegrama de la azil: "Mama decedata. Înmormîntarea mîine.Sincere condoleanþe." Asta nu înseamna nimic. Poate ca a fost ieri.”