“EPITAFURI pe mormantul:Unui betivDe saracie si necazIntaia oara doarme treaz.IubiteiS-a stins. Dar sa n-o plangi, straine,Mai mult pe ea decat pe mine!”

“Balada unei stele mici(...)Sarman atom sentimental! Nu stii tu oareCa viata voastra-i colosalDe trecatoare?Zicea: - Ma mir ca te-ai ganditSa-mi canti o oda.De cand poetii s-au prostit,Amorul nu mai e la moda.Oricum, voi sunteti prea maruntiSi eu, prea mare...N-ar fi mai bine sa renuntiSi sa va duceti la culcare?Ca nu exista pe pamantMai venerabila manieDecat - sub stele juramantPe vesnicie.”

“DE PROFUNDIS(...)De-acuma chiar de m-as zvarliIntr-o vultoare,De mine moarte va fugiCu coasa-nre picioare.Caci isi va zice-n gandul ei:"Mor toti, - flamandul si satulul...Dar asta are obiceiSa-mi traga chiulul!”

“Ramanea ca totul e vanitate...si luna inclina spre apus cu o lumina de spaima peste orasul adormit in zapada, reflectandu-se si pe multe fotografii de portelan prin cimitire... Nu stiu cine a pus sa stea in aer o foaie de hartie pe un fir de paianjen si o singuratate din toate timpurile sa doarma pe acesti pereti.”

“mai intai nu lasati pe nimeni sa va porunceasca si ce sa faceti si ce sa ganditi.Aveti mare grija mai ales ca gandurile sa va ramana neincatusate .Chiar si un om liber poate ,uneori,sa fie legat mai strans decat un sclav.Ascultati-i pe oameni,dar nu va deschideti inima.Aratati-le respect stapanitorilor,dar nu-i urmati orbeste!Ganditi logic si cu bun simt ,dar nu comentati!Nu considerati pe nimeni mai presus de voi , oricare le-ar fi rangul si pozitia.Purtati-va corect cu toti,daca nu, o sa caute sa se razbune pe voi.Ramaneti credinciosi lucrurilor in care credeti si-i ve-ti face astfel pe ceilalti sa va asculte”

“Ne considera, pe mine si pe fete, imaturi si naivi, dar noi ne puteam dovedi de zece ori mai perfizi decat el, tocmai pentru ca eram englezi - nascuti pentru a purta masca si educati de mici sa mintim.”

“Am sa viermuiesc singur, am sa umblu razna prin lume, ca un sicriu, purtînd în mine imaginea ei aproape lesinata pe care o iubesc neînchipuit de mult, am sa-i vorbesc, în gînd, prin paduri si prin gari, am sa-i fac patul în mine, s-o culc, în fiecare seara, s-o învelesc în cîrpe, voi stiti foarte bine cîte cârpe poarta în sine fiecare dintre noi, si ea n-o sa-mi raspunda niciodata pentru ca n-o sa ma auda cînd o sa-i spun nani-nani, pentru ca acolo, în mine, în cîrpele din ea, are sa-l înveleasca pe iubitul ei care o va purta învelita în cîrpele din el si o va legana si îi va spune nani-nani si asa mai departe;”