“Viata este un munte. Atata timp cat urci, te uiti spre varf si esti fericit, dar cand ajungi pe creasta, zaresti dintr-odata coborasul si sfarsitul care este moartea. E foarte departe cand urci, dar e foarte aproape cand cobori.”

“Cand o sa cresti, o sa vrei sa fii fericit. Deocamdata nu te gandesti la asa ceva si tocmai de-asta esti. Cand te vei gandi, cand vei vrea sa fii fericit, nu vei mai fi. Niciodata! Poate niciodata... M-ai auzit? Niciodata. Cu cat mai mare va fi dorinta ta de a fi fericit, cu atat mai nefericit o sa fii. Fericirea nu e ceva care se cucereste. Sa nu crezi. Fericirea ori e, ori nu e.”

“Si-atunci, de ce sa ne lasam prada disperarii, cand viata se termina atat de curand si moartea este o intrare atat de sigura in fericire - in slava?”

“Cand ti se vor deschide in fata mai multe cai si nu vei sti pe care sa apuci nu alege la intamplare ci asaza-te si asteapta. Asteapta oricat e nevoie. Nu te misca nu spune nimic asculta-ti inima. Apoi cand o sa-ti vorbeasca ridica-te si urmeaza-i sfatul.”

“[...]. Ea poare ca nici nu isi da seama, dar i-a rupt viata in doua. L-a spintecat, asa cum fulgerul despica un copac. Din el n-a mai ramas decat trunchiul, drept si bine infipt in pamant, trunchiul retezat pe care a crescut muschiul, in care si-ai facut pasarile cuib, dar care n-a mai putut sa renasca. Pana cand si radacinile au putrezit si s-au prabusit, inaltand spre cerul care l-a pedepsit o adunatura de lemne rasucite.”

“Atata timp cat esti anesteziat si nu iti simti tragedia propriei vieti, poti supravietui. Cand iti revine limpezimea, cand iti este meticulos redata, te poate innebuni. memoria retrezita la viata te poate sminti, amintirea umilintei, a celor ce ti s-au intamplat fara stirea ta, a atator intruziuni, amintirea barbatilor. Nu un palat, ci un bordel al amintirilor, iar dincolo de aceste amintiri, constiinta faptului ca toti cei care te-au iubit sunt morti, ca nu exista nici o scapare. un asemenea gand te poate ridica in picioare, te poate face sa iti aduni fortele si sa o iei la goana. Daca fugi destul de tare poate vei scapa de trecut si de amintirea a tot ce ti s-a intamplat, si totodata de viitor, de intunericul inevitabil ce ti se intinde in fata.”