“Viata este un munte. Atata timp cat urci, te uiti spre varf si esti fericit, dar cand ajungi pe creasta, zaresti dintr-odata coborasul si sfarsitul care este moartea. E foarte departe cand urci, dar e foarte aproape cand cobori.”

Guy de Maupassant
Love Neutral

Explore This Quote Further

Quote by Guy de Maupassant: “Viata este un munte. Atata timp cat urci, te uit… - Image 1

Similar quotes

“Un barbat indragostit e sters de pe lista celor vii. Devine idiot, nu numai idiot, dar primejdios. Intrerup, cu barbatii indragostiti de mine sau care, cel putin, pretind ca sunt, orice relatie apropiata, mai intai pentru ca ma plictisesc, apoi, pentru ca devin suspecti, ca un caine turbat care poate avea o criza. Ii trec, asadar, in carantina morala, pana cand se vindeca. Sa nu uiti asta. Stiu foarte bine ca, la tine, dragostea e doar un soi de pofta, in timp ce la mine ar fi, dimpotriva, un soi de comuniune a sufletelor, care nu face parte din religia barbatilor. Tu ai intelege litera, iar eu spiritul...”


“Dar o pastra in amintire, in zilele urmatoare, era mai mult decat o amintire, era un soi de sentiment al prezentei ireale si persistente a acelei femei. I se parea ca luase cu el o parte din ea, imaginea corpului ei pastrata in ochii lui si savoarea fiintei ei morale pastrata in inima lui. Ramasese cu obsesia chipului ei, asa cum se intampla, uneori, cand petreci ceasuri intregi pline de incantare alaturi de cineva. S-ar zice ca te afli sub vraja unui famec ciudat, intim, nelamurit, tulburator si subtil pentru ca este plin de mister.”


“Cand o sa cresti, o sa vrei sa fii fericit. Deocamdata nu te gandesti la asa ceva si tocmai de-asta esti. Cand te vei gandi, cand vei vrea sa fii fericit, nu vei mai fi. Niciodata! Poate niciodata... M-ai auzit? Niciodata. Cu cat mai mare va fi dorinta ta de a fi fericit, cu atat mai nefericit o sa fii. Fericirea nu e ceva care se cucereste. Sa nu crezi. Fericirea ori e, ori nu e.”


“Am vazut deci arzand un om pe rug, si asta mi-a inspirat dorinta de a disparea in acelasi mod. In acest fel totul dispare imediat. Omul grabeste opera lenta a naturii... Trupul e mort, spiritul a disparut. Focul ce purificca imprastie in cateva ore ce a fost candva o fiinta" Insemnarile lui Maupassant din 7 septembrie 1884”


“Si-atunci, de ce sa ne lasam prada disperarii, cand viata se termina atat de curand si moartea este o intrare atat de sigura in fericire - in slava?”


“D’où viennent ces influences mystérieuses qui changent en découragement notre bonheur et notre confiance en détresse ? On dirait que l’air, l’air invisible est plein d’inconnaissables Puissances, dont nous subissons les voisinages mystérieux. Je m’éveille plein de gaieté, avec des envies de chanter dans la gorge. – Pourquoi ? – Je descends le long de l’eau ; et soudain, après une courte promenade, je rentre désolé, comme si quelque malheur m’attendait chez moi. – Pourquoi ? – Est-ce un frisson de froid qui, frôlant ma peau, a ébranlé mes nerfs et assombri mon âme ? Est-ce la forme des nuages, ou la couleur du jour, la couleur des choses, si variable, qui, passant par mes yeux, a troublé ma pensée ? Sait-on ? Tout ce qui nous entoure, tout ce que nous voyons sans le regarder, tout ce que nous frôlons sans le connaître, tout ce que nous touchons sans le palper, tout ce que nous rencontrons sans le distinguer, a sur nous, sur nos organes et, par eux, sur nos idées, sur notre cœur lui-même, des effets rapides, surprenants et inexplicables ?”