“Ce sper eu e sa fac de ras lumea literara. Sa rad pe cat pot de netrebnicii astia lingusitori, adunati ca intr-un musuroi, care se pupa-n fund unul pe altul si isi ling ranile in timp ce, de fapt, isi pun bete roate reciproc.”

“Timpul poate curge inegal. In sine, el e constant, dar poate sa isi piarda fluditatea si sa se distorsioneze cumplit. Uneori e teribil de greoi si de lent, alteori usor si rapid. Cateodata evenimentele isi schimba cronologia sau chiar dispar cu desavarsire. Alteori apar unele care nici n-ar trebui sa existe. Manevrand astfel timpul dupa bunul lor plac, oamenii ajusteaza semnificatia pe care o atribuie propriei lor existente. Cu alte cuvinte, ei reusesc sa-si apere cumva sanatatea mintala. Daca ar fi nevoiti sa-l perceapa in mod uniform si in ordinea corecta in care acesta se scurge, mai mult ca sigur ca ar ceda nervos. O astfel de viata ar fi tortura curata.”

“Daca pe lume nu exista bine absolut, nu exista nici rau absolut...Binele si raul nu sunt niste lucruri fixe si neclintite, ci isi schimba necontenit locul si pozitia. Un bine se poate transforma in clipa urmatoare intr-un rau si viceversa...Important este sa se mentina un echilibru intre cele doua. Daca balanta se inclina prea mult intr-o parte , e greu sa se mai poata pastra o moralitate. Echilibrul in sine e un lucru bun.”

“Daca am citi doar ce citesc si altii ,am ajunge sa gandim ca toata lumea.”

“E foarte frig acum si mi-au intepenit mainile. De parca n-ar fi mainile mele. Si creierul la fel, parca n-ar fi al meu. A inceput sa si ninga. Imi pare ca ninge cu fragmente mici din creierul altcuiva. O ninsoare care se depune ca materia unui creier strain. - Sobolanul”

“Ma intereseaza decupajul, ca in cazul fotografiei. De ce e fotografia arta? Pentru ca, din realitatea pe care o stim cu totii, se decupeaza o chestie semnificativa. Cam asta fac si eu, decupand bucati semnificative din realitate, pe care le asamblez in asa fel incat sa spuna ceea ce vreau eu. Fictionalizez, bineinteles, mai adaug si un sos, nu las bucatile de carne macra. Pe de o parte, feliile de realitate sunt trecute prin subiectivitatea mea, sunt repovestite. Dupa prelucrarea aceasta, le mai adaug si sosul care sa le faca apetisante din punct de vedere literar.”

“Cu cat trec anii,parca se lungeste si timpul,asemeni unei umbre la amurg .E trist ce spun eu acum ,dar e adevarat (...) Mi-e foarte teama ca,intr-o buna zi,intunericul va inghiti umbra cu totul.”