“„Condamnat deja să port dintotdeauna, în trupul meu trecător, funcțiile estetice și valoarea structuratoare a cezurii” (Curriculum Vitae Prosodic)”

“„Cum să răspund deplin, la toate alteritățile mele, cu singurul nume pe care îl port în inimă?” (Impostorul. Curriculum Vitae Abisal)”

“Ținea la el! Ei, și? Și el ținea la ea, și unde scrie că lucrul cel mai potrivit care urmau să-l facă ei doi era să-și răpească unul altuia libertatea? Numai pentru că dintre atîția bărbați ți-a plăcut la un moment dat unul singur? Acest moment dat nu e numai un ”moment”, cum spune și cuvîntul, adică ceva trecător, dar mai e și ”dat”, adică impus de împrejurări. Nu e deci clar că valoarea lui dispare îndată ce dispar împrejurările?”

“Apoi am refuzat să mă gândesc în urmă și să mai dezgrop oase și singurele amintiri cărora le dădeam voie să se așeze confortabil în mintea mea erau cele bune,adică cele care mă făceau să râd pe dinăuntru.”

“Suflet pătat de dor, acum pierdut, fără motor, în pustiu și nu știu în cuști separate, imense, cât mai durează să fie separate, și șterse ca să ne găsim. Ca să ne găsim - umbra unui copac, urma pierdută-n zare, turma se luptă tare să găsească, dar sunt emoții ca scut, cu spini, deci lasă să rănească. Teme-te de gemete, căci când buze gemene încearcă să semene, nu depun efort și le pun, le port. Pui...Buze, pe-obraji,Mă lași îmiplinit.Buze, pe frunte,Treci lași, prin nimic.Buze pe gât,Pe plămân - fericit.Dar nu și buze peBuze. Rămân neumbrit.”

“Am dorit întotdeauna să dilat noaptea și să o umplu din ce în ce mai mult cu vise.”