“Fiecare trăim istoria după mintea noastră, deci o percepem diferit.”

“Nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim...”

“În acea clipă, Egor se deșteptă brusc. Își amintea cu o extraordinară precizie fiecare amănunt al visului. Nu mai era înspăimântat. Toată ființa lui era răvășită ca după un mare efort.”

“Frumusețea, după cuvintele lui Dostoievski, va salva lumea, și nu mai înțelegem ce înseamnă "a salva". Ce să salvezi, când trăim în imanență și aleatoriu?”

“Învăţată în cărţile de şcoală, istoria era o apoteoză a vitejiei neamului. Gândită dincolo de şcoală, istoria oamenilor măsura durata absenţei lui Dumnezeu.”

“Omul se teme de Dumnezeu și Dumnezeu se teme numai de cheie. Cine o deține îl poate distruge. Cheia trebuie să fie distrusă, pentru că Dumnezeu trebuie să fie în viață în mintea noastră. Ceea ce ne sperie ne mângâie. Frica este putere. Dumnezeu trebuie să trăiască.”