“Floarea soarelui și-a câștigat forma — privind soarele; omul a ajuns să fie ce e — privind moartea.”

“Viaţa mea a fost tot ce vrei,câteodată fiară,câteodată floare,câteodată clopot-ce se certa cu cerul.”

“De atunci femeia-ascunde sub pleoape-o taina si-si misca geana parc-ar zice ca ea stie ceva, ce noi nu stim, ce nimenea nu stie , nici Dumnezeu chiar.”

“Liniste Atâta linişte-i în jur de-mi pare că audcum se izbesc de geamuri razele de lună.În pieptmi s-a trezit un glas străinşi-un cântec cânta-n mine-un dorce nu-i al meu.Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,cu sânge tânăr înca-n vine,cu patimi mari în sânge,cu soare viu în patimi,vin,vin sa-şi trăiasca mai departeîn noiviaţa netrăita.Atâta linişte-i în jur de-mi pare că audcum se izbesc de geamuri razele de lună.O, cine ştie - suflete,-n ce piept îţi vei cântaşi tu odată peste veacuripe coarde dulci de linişte,pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumatşi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie? Cine ştie?(1919)”

“Singur, atat de singur ca, de mult uitat-am sa mai fac deosebire intre mine, si-ntre lucruri.”

“Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?”

“Idealismul și violența sunt două fețe inseparabile ale legionarismului, ceea ce pare derutant, unii continuând și astăzi să vadă doar „puritatea” proiectului, iar alții, dimpotrivă, strict dezlănțuirea criminală.”