“Ne ajunsese din urmă oboseala fericirii?”

“Secretul fericirii, sau cel puțin al liniștii, e să știi să desparți sexul de iubire. Și, dacă e posibil, să elimini iubirea romantică din viața ta, căci ea te face să suferi.”

“Femeile frumoase au datoria de a ne scoate din minţi.”

“Dragostea fiind o întîlnire dureroasa si paradoxala a fericirii cu disperarea, el e prea neîncapator excesului ei inuman. De aceea, decîte ori te trezesti din iubire, pare ca ti-a putrezit timpul prin nu mai stiu ce inima.”

“Popoarele, familiile, neamurile, toate ajung să se destrame dintr-un motiv sau altul. Oamenii apucă mereu pe căi greşite şi neînţelese, dar, în cele din urmă, tot acasă se întorc.”

“Trebuie să ai în tine încă haos, spre-a da născare unei stele dansatoare. Vă spun, voi înc-aveţi în sinea voastră destul haos. Vai! Vine timpul când omul nu va mai putea să dea născare unei stele dansatoare. Vai! Vine timpul celui mai de dispreţ dintre toţi oamenii, cel ce nu mai poate-a se dispreţui pe sine. Iată! V-arăt ultimul om. „Ce e iubirea? Ce-i creaţia? Ce e dorinţa? Ce este-o stea?" — aşa se-ntreabă cel din urmă om, făcându-ne cu ochiul. Îngust va fi atunci pământul, se va vedea cum ţopăie pe el ultimul om, cel care micşorează orice lucru. Prăsila lui este indestructibilă, ca puricele de pământ; utimul om o să trăiască cel mai mult.„Noi", zice-va ultimul om, făcându-ne cu ochiul, „suntem inventatorii fericirii.”