“E cu neputinţă ca până la urmă să nu ajungi cum crede lumea că eşti.”

“E cu neputinţă să întâlneşti un om de la care să nu înveţi ceva.”

“Nu toată lumea e capabilă să stea în mlaştină până la gât şi să surâdă. Unii nu se pot abţine să nu dea din mâini, încercând să iasă, chiar dacă astfel se scufundă cu totul.”

“— De ce să nu avem dreptul să criticăm, să-i considerăm pe unii tîmpiţi şi săraci cu duhul, sub pretext că am părea acri şi geloşi? T oată lumea se comportă ca şi cum am fi cu toţii egali, ca şi cum am fi cu toţii bogaţi, educaţi, puternici, albi, tineri, masculi, fericiţi, sănătoşi, cu o maşină mare... Dar asta nu e adevărat. Aşadar, am dreptul să fac scandal, să fiu prost dispusă, să nu zîmbesc fericită tot timpul, să-mi dau părerea cînd văd lucruri anormale şi nedrepte, şi chiar să insult oamenii. E dreptul meu să protestez.”

“There is no need for me to curse you -the murderer survives the victim only to learn that it was himself that he longed to be rid of. Hatred is self-hatred.”

“the condition of leadership adds new degrees of solitariness to the basic solitude of mankind. Every order that we issue increases the extent to which we are alone, and every show of deference which is extended to us separates us from our fellows.”

“You swore you loved me, and laughed and warned me that you would not love me forever. I did not hear you. You were speaking in a language I did not understand. Never, never, I can conceive of a love which is able to foresee its own termination. Love is its own eternity. Love is in every moment of its being: all time. It is the only glimpse we are permitted of what eternity is. So I did not hear you. The words were nonsense.”