“-E vorba despre călătoria pe care o parcurge şi despre acceptarea ei. E viaţa şi lumina din tine. Şi iubirea. Ochii Rosei se umeziră, iar ea îşi trecu mâinile peste burtică.”
“Viaţa şi visele sunt filele uneia şi aceleiaşi cărţi. Lectura ei coerentă înseamnă viaţa reală. Dar de fiecare dată, după ce s-a-ncheiat ora (ziua) destinată citirii şi a venit vremea repausului, adesea mai răsfoim plictisiţi câte-o carte, deschizând-o la o pagină sau alta, în dezordine şi incoerent; de multe ori este vorba despre o pagină deja citită sau una încă necunoscută, dar e-ntotdeauna din aceeaşi carte. E-adevărat, o filă citită separat n-are nici o legătură cu lectura integrală şi consecventă, însă astfel ea nu este cu mult mai prejos decât aceasta dacă ne gândim că, în ansamblul ei, şi o lectură consecventă începe şi se termină tot pe nepregătite şi, prin urmare, poate fi privită doar ca o singură pagină mai mare.”
“Viaţa nu refuză nimic. Şansele pe care ea le oferă sunt practic nesfârşite, nelimitate. Depinde însă de om. De ideea pe care el şi-o face despre sine, oricare ar fi împrejurările. Era invers, aşadar: omul numai, dându-se dinainte bătut, refuză ceva, el, şi nu viaţa, a cărei sălbatică, triumfătoare trăsătură e de a merge totdeauna mai departe.”
“De pe raft, feţele lor din poză zâmbeau către ea. Momentele veneau şi plecau, se gândi ea. Iubirea era cea care le lega între ele, pentru a crea viaţa.”
“Iar pasajul e o stradă reală si nemotivată ca un vis.Se devorară unul pe altul cu guri închise,iar gurile lor erau flori:lalelesclipitoare,sau cu chibrituri frecate,înflăcărate,care făceau săunduiască o purpurie incandescenţă.El îi prinse amândouă mâinile,le puseuna în alta,mana stângă peste dreapta,apoi îşi aşeză mâna lui stângăpeste dosul mâinii ei drepte si mâna sa dreapta peste dosul mainii eistângi.Astfel ei alcătuiră un trup cu patru mâini;acest trup înălţat elîl duse la buzele sale.Aici şi acum el strigă:-Învie-mă!Nu întoarce pagina!şi ea se opreşte descumpănită la mijlocul pasajului.”
“- Când găseşti o femeie pe care o iubeşti cu tot sufletul şi te iubeşte şi ea - chiar şi cu slăbiciunile şi defectele tale, totul începe să se potrivească. Şi dacă poţi să vorbeşti cu ea, iar ea te ascultă, dacă te face să râzi şi te face să te gândeşti, te face să vrei, te face să veyi cine eşti cu adevărat, iar acel cineva e un om mai bun, pur şi simplu mai bun alături de ea, atunci ai fi un nebun să nu-ţi doreşti să-ţi petreci restul vieţii cu ea.”